Astăzi, am fost invitat la o şcoală absolut minunată din Târgoviște. Profesori minunaţi – mulțumesc, doamna Forina Pletea, pentru modelul fantastic pe care îl reprezentați! -copii cu un potențial amețitor, şcoală dotată superb.

Tema întâlnirii mele cu piticii a fost Ziua Națională. Asa am ajuns să vorbim despre ce înseamnă a fi patriot. Dar la întrebarea „Vă este ruşine că sunteți român?”, am avut şi răspunsuri afirmative. S-a răspuns “da!” la o întrebare care acum câțiva ani nu exista! Doar că motive reale nu există, şi la sfârșitul orei, copiii au înțeles asta. Cauza rușinii care bântuia sufletele piticilor la începutul orei era pe cât de puerilă, pe atât de surpinzător de larg acceptat şi de către adulți . “Păi dacă toți râd de români ?” Toţi cine? Analfabeții şi betivele supraponderale ale Europei? Chiar trebuie să ne afecteze atât de mult ce cred alţii despre noi? Hater`s will hate!

Asta m-a facut să – mi amintesc de o întâmplare petrecută primăvara trecută pe aeroportul din Madrid. Erau acolo câțiva oameni sărmănuţi, din America de Sud, după aspect şi după vorbă. Aceştia au cerut ceva bani unor tineri înalți şi roşcovani vorbitori de engleză. Doar că cei doi- să le spunem străini pentru a nu jigni restul populației din țara lor- murdari şi beti, au zis dezgustați “Fuking Romanians!” Că o fi sau nu la modă să injuri românii, nu mă interesează. Ce mă interesează este cum răspundem noi la aşa ceva. Şi cum poți să răspunzi uni om incult, cu evidente probleme legate de educație , cultură, alcool, droguri şi o istorie națională a abuzului decât prin…a-l ignora. Aşa mi-am amintit şi unul dintre sfaturile tatălui meu: ,,Când te latră un câine , latri şi tu la el? Nu! Mergi unde ai treabă!,,

Ne simțim jigniți de astfel de specimene doar în măsura în care nu realizăm cine suntem, de unde venim, ce însemnăm în istoria şi cultura lumii. Lor nu trebuie să le răspundem . Ar trebui să ne facem fiecare treaba şi pe cei sărmani cu duhul care se declară scârbiti de Fuking Romanians, să-i lăsăm să latre. Nu este treaba noastră să-i educăm. Europa ne jigneste doar în măsura în care ne jignim singuri. Facem filme strict- despre cât este de rău şi de absurd în țară . Ne este ruşine să vorbim românește în alte țări şi a devenit o încântare perversă şi constantă să ne vaitam că trăim în cea mai urâtă, dezorganizată țară . Doar de asta ar trebuie să ne fie ruşine. Şi de faptul că – votând mereu bandiți şi prostituate la conducerea ţării – suntem complicii lor.

În rest, putem trăi în Ţara noastră ca în rai! Dacă ne trezim! Nu mai este mult până atunci!